Alternanţele consonantice cele mai frecvente apar la consoana finală a rădăcinii, pentru a marca pluralul la substantive – la nume, în general, şi persoana a II-a singular la verbe. (Trecem în plan secundar alte alternanţe, care mai apar în flexiunea cuvintelor sau în derivarea unor cuvinte...

Poetul latin Ennius, în urmă cu doăzeci şi două de secole, întrcât vorbea bine trei limbi, latina, greaca şi etrusca, simţea/considera că are trei sufleter, trei inimi (tres anima). De atunci s-au tot calculat mărturii şi declaraţii, îndeosebi ale poeţilor, despre virtuţile artistice,...

1.Limba ca sistem. Cea mai mare parte a lingvisticii din ultimele trei sferturi de veac, adică a lingvisticii de după Ferdinand de Saussure, a fost preocupată să demonstreze caracterul de sistem al limbii, acest atribut fiind identificat ca însăşi esenţa graiului omenesc, alături, fireşte de...

Mulţi lingvişti, pornind de la celebrul Eutropius, imaginează un scenariu al romanizării Daciei în cadrul căruia rolul şi numărul latinofonilor autentici ar fi fost foarte mic, neînsemnat. Prin latinofoni autentici s-ar înţelege vorbitorii nativi ai latinei, persoane pentru care limba latină...

Nous nous proposons d’offrir a nos collègues quelques suggestions capables de nous encourager dans l’effort de trouver une réponse convaincante concernant l’origine ethnique de ceux qui ont répandu dans le monde antique la langue latine, la romanité. Nous pensons que tous ceux qui se sont occupés...

§ 1. Când afli despre un mare filosof ca Ludwig Wittgenstein că este aşa de mare deoarece „ţelul său“ a fost „de a arăta că problemele filosofiei pot fi rezolvate printr-o înţelegere adecvată a modului de funcţionare a limbajului“ (s.n.) (vezi Grayling, Wittgenstein, Bucureşti 1996,...